Indicele glicemic (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar. Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt usor de digerat si de absorbit in sange, motiv pentru care cauzeaza fluctuatii semnificative asupra nivelului de zahar din sange. Alimentele cu un indice glicemic scazut conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar din sange si a nivelului de insulina deoarece sunt greu de digerat si de absorbit in sange. S-a dovedit stiintific ca alimentele cu IG scazut imbunatatesc atat nivelul de glucoza, cat si pe cel lipide in cazul persoanelor care sufera de diabet zaharat (tip 1 si tip 2). Totodata, acestea sunt eficiente in mentinerea greutatii corporale deoarece controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate. Prima mentionare a indicelui glicemic s-a facut in articolul doctorului David Jenkins din American Journal of Clinical Nutrition aparut in 1981 si a fost descris ca fiind baza fiziologica a clasificarii alimentelor cu carbohidrati. Initial specialistul a facut o lista cu 51 de alimente si indicele corespunzator fiecaruia. Pe parcurs, numarul alimentelor din lista s-a extins. Pentru a constitui scara indicilor glicemici, Jenkins a dat in mod arbitrar glucozei valoarea 100. Aceasta valoare corespunde absorbtiei intestinale a glucozei consumate in proportie de 100%. Exista mai multe clasificari ale indicilor glicemici. De exemplu, medicul francez Michel Montignac, cel care a conceput regimul disociat care ii poarte numele, ii imparte in trei categorii:

• IG scazut, mai mic sau egal cu 35;
• IG mediu, cuprins intre 35 si 50;
• IG ridicat, mai mare de 50.

• IG 110: bere
• IG 100: glucoza
• IG 95: cartofi prajiti, faina de orez
• IG 90: faina alba
• IG 85: pop corn
• IG 70: zahar, orez, bauturi carbogazoase (cola), chips-uri, mamaliga
• IG 65: faina semi-integrala, paine de secara, paine neagra, porumb, ananas in sirop
• IG 60: banane, castane, faina integrala, pizza
• IG 55: Ketchup, piersici in sirop, sushi, papaya

• IG 50: kiwi, ananas, mango, orez integral, paste integrale, suc de mere (fara zahar)
• IG 45: cereale integrale, nuca de cocos, paine prajita, banane verzi, struguri, marar
• IG 40: fulgi de ovaz, unt de arahide fara zahar, prune uscate, suc de morcov

• IG 35: caise uscate, portocale, prune, mere, piersici, telina, iaurt
• IG 30: branza proaspata, morcovi, mandarine, clementine, lapte degresat, lapte de soia, pere, grepfrut, rosii, napi, marmelada fara zahar
• IG 25: faina de soia, humus, cirese, capsune, zmeura, seminte de dovleac
• IG 20: iaurt din soia, suc de lamaie fara zahar, pudra de cacao
• IG 15: spanac, tofu, dovlecei, ardei, masline, salata verde, soia, varza, varza de Bruxelles, broccoli, conopida, castravete, ceapa, ciuperci, ghimbir, nuci, migdale, arahide, germeni de grau
• IG 10: avocado
• IG 5: crustacei (homar, langusta, crab), otet, condimente (piper, patrunjel, oregano, busuioc, scortisoara, vanilie)
• IG 0: carne (de vita, de pui), ceai, cafea (fara zahar), fructe de mare.

Cercetarile privind efectul glicemic al combinatiilor alimentare sunt in continua desfasurare, astfel incat, probabil, la un moment dat va fi posibil ca IG sa fie trecut pe etichetele alimentelor. Indicele glicemic ajuta in identificarea carbohidratilor "buni" si a celor "rai", facand posibila adoptarea unei diete echilibrate. Sursa: www.eva.ro, www.sfatulmedicului.ro